Exercitarea autorităţii părinteşti în caz de divorț sau în cazul copilului din afara căsătoriei:
– regula conform art. 397 C.civ. autoritatea părintească este exercitată de ambii părinți.
– excepţia: când există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată de către unul dintre părinţi (părinte custodian). În această situaţie, celălalt părinte (părinte necustodian) păstrează dreptul de a veghea asupra modului în care copilul este crescut şi educat, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.
– în mod cu totul şi cu totul excepţional, instanţa de tutelă poate hotărî plasamentul copilului la o rudă sau la o altă familie ori persoană sau într-o instituţie de ocrotire. Acestea exercită drepturile şi îndatoririle care revin părinţilor cu privire la persoana copilului. În acest caz, instanţa stabileşte dacă drepturile cu privire la bunurile copilului se exercită de către părinţi în comun sau de către unul dintre ei.
Discutăm în acest articol despre autoritatea părintească exercitată în comun de ambii soți.
Potrivit dispozițiilor art. 483 din C.civ., ambii părinți au atât drepturi, cât și obligații cu privire la copiii lor.
Acest ansamblu de drepturi și obligații presupune că părinții trebuie să ia decizii împreună cu privire la îngrijirea, educația și protecția copilului, supunerea la tratamente medicale, precum și la administrarea bunurilor sale.
În toate deciziile lor, părinții trebuie să aibă permanent în vedere interesul superior al copilului.
În determinarea interesului superior al copilului, se ține cont de cel puțin următoarele:
-
- nevoile de dezvoltare fizice, psihologice, de educație și sănătate, de securitate, stabilitate și apartenență la o familie;
-
- opinia copilului în funcție de vârstă și gradul de maturitate;
-
- istoricul copilului, în mod special traumele suferite de copil în trecut sau cele care pot interveni în viitor;
-
- capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia.
Așa cum am menționat mai sus, regula dictează că autoritatea părintească se exercită în comun de către cei doi părinți, inclusiv în caz de divorț.
Custodia comună acordă ambilor părinți responsabilitatea legală de a lua decizii asupra lucrurilor care afectează copilul. Acest tip de custodie este potrivit doar pentru familiile în care părinții divorțează în condiții amiabile și în care aceștia sunt de acord să gestioneze situația fără conflicte.
Pentru a vă asigura că exercitarea autorității părintești este stabilită în condiții optime, vă recomandăm să apelați la un avocat.
#exercitareaautoritatiiparintesti #custodiacopilului
