1️⃣Ce presupune recunoașterea hotărârii străine?
Presupune ca un judecător din România să verifice dacă sunt îndeplinite anumite condiții de natură formală a hotărârii străine. Astfel, judecătorul nu rejudecă efectiv cauza și nici nu modifica hotărârea străină.
Prin procedura de recunoaștere (exequatur), se analizează regularitățile internaționale în vederea recunoașterii și executării acesteia.
Hotărârea străină recunoscută în România dobândește autoritate de lucru judecat, devenind astfel echivalentul unei hotărâri pronunțate în România și dobândind astfel calitatea de titlu executoriu.
2️⃣Este necesară recunoașterea tuturor hotărârilor străine în România?
Nu. Sunt exceptate de la prezenta procedură hotărârile care sunt recunoscute de plin drept, respectiv acelea care privesc statutul personal al celui îndreptățit la a-i fi recunoscută hotărârea.
3️⃣Orice hotărâre poate fi recunoscută?
Nu. Doar hotărârile care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, respectiv:
Hotărârea străină să fi rămas definitivă;
Instanța străină să fi fost competentă să pronunțe respectiva hotărâre;
Statul străin și statul Român să își recunoască hotărârile reciproc.
4️⃣ Cum te adresezi instanței?
Formulând o cerere de chemare în judecată, care să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 194 C. proc. civ.
Printre dovezile ce vor fi atașate pentru susținerea cererii amintim:
copia hotărârii străine din care să rezulte că este definitivă sau alte înscrisuri din care ar putea reieși că hotărârea este definitivă;
traducerile autorizate și legalizate/ apostilate ale documentelor străine;
copia dovezii de înmânare a citației și a actului de sesizare, comunicate părții care a fost lipsă în instanța străină, sau orice alt act oficial care să ateste că citația și actul de sesizare au fost cunoscute, în timp util, de către partea împotriva căreia s-a pronunțat hotărârea;
alte documente necesare și utile.
5️⃣ La ce instanță trebuie să trimiți cererea?
Documente se depun la instanța competentă, care poate fi tribunalul de la domiciliul sau sediul pârâtului.
În cazul în care nu știi cine ar putea reprezenta calitatea de pârât în acțiunea ta, iți oferim următoarele exemple:
în cazul unei hotărâri străine de divorț, pârâtul poate fi fostul soț sau instituția de pe teritoriul României care a refuzat recunoașterea hotărârii străine;
în cazul unei hotărâri străine de adopție, pârâtul poate fi instituția de pe teritoriul României care a refuzat recunoașterea hotărârii străine.
De asemenea, în cazul în care nu se poate de determina care este tribunalul competent, atunci competența va aparține Tribunalului București
6️⃣Cât timp durează procedura de recunoaștere?
Durata procedurii poate varia în funcție de cât de bine este formulată cererea dvs., dar depinde, desigur și de volumul de activitate al instanței care urmează sa se pronunțe pe cerere.
Durata poate fi de aproximativ 3-7 luni.
7️⃣ Poate o altă persoană să te reprezinte?
Da. În cazul în care nu te poți deplasa în țară pentru a întreprinde demersurile necesare pentru recunoașterea hotărârii, atunci poți mandata o altă persoană, încheind o procură specială, urmând ca persoana respectivă să facă tot ce este necesar, putând inclusiv să angajeze un avocat care să vă reprezinte în instanță.
Astfel, prezența ta nu mai este necesară.
Daca ai o situație similară, pentru a te asigura că ai înțeles ce ai de făcut, nu ezita sa mă contactezi la numărul de telefon 0721.219.108 sau la adresa de e-mail: avocat@raicuionica.ro
De asemenea, te pot ajuta în asistarea cât și în reprezentarea ta în fața instanței sau a altor instituții.
